Notizie Scorrevoli

ALI SUL MEDITERRANEO

ALI SUL MEDITERRANEO Per il terzo anno co... Read more

Enrico Mattei

  Enrico Mattei Alle 18,40 del 27 ottobre 1... Read more

E' Deceduto

a Portogruaro Antonio Moio Read more

Dialettando con la Poesia

Dialettando nel Tempo Siamo fatti di tempo. ... Read more

Tre Poesie

Oggi, in non pochi poeti calabresi che scrivono... Read more

Il Ricordo delle Foibe

  La crudeltà con la quale sono stati compiuti ... Read more

Inquinamento Luminoso

Luce e Inquinamento Luminoso La luce per la ma... Read more

Per non Dimenticare

27 – Il Giorno della Memoria La lezione dell... Read more

LA GIORNATA della Scrittura in Corsivo

Il corsivo si usa sempre meno quanto le intell... Read more

Si Chiamava Vicianzu

  Era na vuce disperata, cuntava la storia d... Read more

Tre Poesie

Valutazione attuale: / 0
ScarsoOttimo 

Ntoni nò Rimojha -    I Fissi e li Potienti -  Bella Mia

 

 

 

Ntoni nò Rimojha


A vogghjia ca di tempu ndi passava,

Ntoni non catinazzu rimojava.

Ogni parrata comu fussi stizza chi pista,

ma la petra l'accarizza.


Ntantu, pittulijandu na matina,

Rosa nci mingrijau * cu la vicina. si azzuffò


Nci dissi ca non ha mu nci nda pigghjia,

non avi chi mu sparti cu la figghjia;

prima mu parra mu nci lava vucca,

sinnò nci scippa tutta la pilucca. * zazzera


E tantu chi parrava mbiperata,

quasi ca nci minau na fantalata*. ceffone

Doppu tornaru sub'a li posteja

ognunu non sapìa cchjiù chi mu mbeja. * inventa


Rosa nci misi puru ammancamenti:

"Non avarissi pemmu dici nenti! *

Li figghji toi non ti li fhjiavuraru

mancu scapulavori * nci lu trovaru". non le trovarono neanche uno scanzafatiche

Ca Cuncetteja sua na dama pari,

ognunu chi la guarda pò ncamari, * può rimanere incantato

l'occhji di focu comu nu vrasciaru, * braciere ardente

lucinu comu luna di jennaru;

Si caminandu guardi jhà lu pettu,

nci staci tisu senza lu corpiettu

si vidi quandu passa 'n fretta 'n fretta,

avi pe' gambi canni di scupetta.


Nci dissi: "Sbirgognata, prejandola, * vanitosa

la facci l'hai cchjiu tosta di la sola,

tu si na gargia * randi chi baccàgghjia, * bocca aperta  -        schiamazza

ma nui non fummu mai di chissa tagghjia.


Nommu t'accucchji, n'za ma Dio,

cu d'ija ca puzzi comu fussi brundulija. * erba dalle foglie biancastre

L'anticu dissi ca di razza * vera ramoscello selavatico

certu non pò nesciri na bruvera.


Mammata ti ligau cu fhjioccu e lazzu,

non fici pemmu perdi lu pitazzu. * pezzo

Cu esti comu tia di gatta figghjia

surici sulu sapi pemmu pigghjia".


Sti fatti n'appuraru * nta la genti, si vennero a sapere

tutti nc'arribejaru * li parenti, si misero in agitazione

ca pe' Cuncetta chi n'appartenìa

non ha mu nesci nuja dicerìa.


Peppi cchjiù non passava pe' nu pocu, pettegole

d'i pittuluni * nommu fà lu jocu,

ma talijava * e nci tenìa a currenti spiava

sia di Cuncetta ca di li parenti.


di Michele Dileo

****


l FISSA E I PUTIENTI


I Russi e i 'Mericani su' putienti

c'ognunu intr'a ricchizza c'è nnesciùtu,

cchi cci po' fare tu ca ti lamienti

s'u Patreternu de ccussi ha vulùtu?


U mùnnu vùenu mò suverziàre

parrannu sempre e missili 'e de guerre,

a gente de ccussl fanu spagnàre

ppe si fricare tutte l'altre terre.


U sai de lu Pacificu cchi ffanu?

si mintenu d'accordu ari mucciùni,

si ridenu e si strincenu la manu

penzannu ca de ccà simu mincchiùni.


Su fattu lu facienu a nu paise

dui amici, jiennu 'ngiru ppe fricare,

trasienu a ttutte 'e parte a fare scpise

pigliànnu rroba senza la pagare.


Na vota su' trasùti a nna putiga

ppe si cumprare quattru stivalùni,

ca 'vienu 'jire u jùernu ara fatiga

ccu nnàtra scquatra fatt'e speranzùni.


S'i pròvenu e s'addràzzenu ari piedi

senza penzare ca stavienu cari,

s'i guardenu spustànnu avanti arriedi

dicìennu: «paga tu ca ccià dinari».


Ccu nna parol'e nnàtra su' arrivati

a ru mumèntu giustu e si brigàre,

tirannu nu curtieddru su' scappati

faciennu a mossa de si secutare.


U poveru scarpàru ccià ccridùtu

e da paura è gghjùtu a s'ammucciàre,

è rimastu sulu e strafuttùtu

ccu quattru scarpe vecchie de jettare.


Cumu lu riccu nu' pò mai sparìre

si nnò lu latru mancu pò rrubbare,

ccussì la gente a fforza ha de capire

c'u spìertu supra u fissa ha de campàre


di Giovambattista Amendola

* * *


BELLEZZA MIA

Vorria pemmu diventu Risignolu,

Mu iettu na canzuni appassionata;

Supa ssù sinu toi mu mi ndi volu

Pemmu addormentu a tìa cu na cantata.


Ntra chissi trizzi toi farrìa lu nìdu,

Ntra ssi capiji d'oru ncannolàti;

Vicinu a l'aricchiuzza mu t'affidu,

Cu cantu, li palori cchiù ammelàti.


E pemmu senti tu, ntra stu mio cori,

Li palpiti d'amuri arriminàti,

M'accuccìarria vicinu a lu tà cori,

Sutt'a ssi janchi lini arriccamati.


Supa lu frunti toi vorrìa posari

Cu nu kyiuruzzu ntra la vucca mia,

Cu l'ali aperti, senza cchiù volari,

Pe adornamentu toi bellezza mia.

(1912)

di Pasquale Creazzo


Fu scritta per la fidanzata di un detenuto, un contadino di Polistena, che si trovava in cella insieme al Creazzo.

(') Lett. agitati, che si dimenano. Dal lat. trìminére.

Vorrei div'entare usignolo, / così mandare una canzone appassionata; / (lassù) sul seno tuo volarmene / peraddormentarti con una cantata. / Tra queste trecce tue farei il nido; / tra questi capelli d'oro boccolati; / vicinoall'orecchiuccia per aHidarti, / col canto, le parole più del miele. / E chè così tu senta, dentro questo mio cuore, / i palpiti d'amore ammuc¬chiati, / mi accuccerei accanto ,al tuo cuore, / sotto questi bianchi Uni ri¬camati. / Sopra la fronte tua vorrei posar{mi) / con un fiorellino nella bocca mia, l con le ali aperte, senza più volare, / per ornamento tuo bellezza mia.

 

Banner

Banner
Ora Esatta
Immagine casuale
jacurso-9.jpg
Chi è online
 12 visitatori online
Sondaggi
Quale sezione ritieni più Interessante