Notizie Scorrevoli

ALI SUL MEDITERRANEO

ALI SUL MEDITERRANEO Per il terzo anno co... Read more

Enrico Mattei

  Enrico Mattei Alle 18,40 del 27 ottobre 1... Read more

E' Deceduto

a Portogruaro Antonio Moio Read more

Dialettando con la Poesia

Dialettando nel Tempo Siamo fatti di tempo. ... Read more

Tre Poesie

Oggi, in non pochi poeti calabresi che scrivono... Read more

Il Ricordo delle Foibe

  La crudeltà con la quale sono stati compiuti ... Read more

Inquinamento Luminoso

Luce e Inquinamento Luminoso La luce per la ma... Read more

Per non Dimenticare

27 – Il Giorno della Memoria La lezione dell... Read more

LA GIORNATA della Scrittura in Corsivo

Il corsivo si usa sempre meno quanto le intell... Read more

Si Chiamava Vicianzu

  Era na vuce disperata, cuntava la storia d... Read more

TRE POESIE

Valutazione attuale: / 0
ScarsoOttimo 

 

'U Maluacchiu  -  Dignità arrobata   -  Tortellini

 

Lu   Maluacchiu

Mamma mia mi sientu male

tuttaquanta 'ndolurata;

stau tremandu comu 'u jiuncu,

haiu d'essere  adocchiata.


'Ncuna fhimmina gelusa,

chjina 'e  'mbidia mi guardau,

c'u vilenu e l'uocchi  'e fore,

malucchiu mi jiettau!


Mamma, curri a li ripari,

no' perdira 'nu mumentu;

trova lignu de ficara

e prepara 'nu sciumientu.


Quandu i vrasci su' arraggiati,

jungia a 'u fhuocu  ranu e picia,

ncianzu e pampini d'olivu e 'nu

pizzu de pernicia.


Doppu hai misu 'ntr' a paletta

tutta  a rrobba preparata,

cu' la camula d'o fhumu,

pua 'ncignara a affummicata.


E  la mamma , a 'stu lamentu,

pe' m'asciummica prepara;

menta' a fhigghia para, para,

longa supra 'u pavimentu.


Cu'  'a paletta 'ntra 'na manu e,

cu' latra,  crucijiandu,

porta i camuli d'o fhumu

'ntornu a figghia murmurandu:


" Arrasusia, bruttu maluochiu

vavattinda via.

 

torna e duva si' partutu,

da' puttana o d'u cornutu.

Lassa 'mpacia la figghia mia;

sciogghia chista magaria.

vavattinda e stai luntanu,

ti cumandu cu sta manu.


Arrasusia, arrasusia,

patrenuastru e avemaria

bruttu spiritu malignu,

vruscia  e cocia cu stu lignu .


Mo la fhigghia si lamenta

pe la puzza e lu calure

ca li manca puru 'u hjiatu

pe ‘ pregara lu Signure.


anzimandu tra i suduri

chi li culanu a fhuntana ,

grida china de doluri:

"'stu cornutu ..sta puttana.

Alijiandu pua la mamma dicia

A fhigghia : Bejha mia

è de fhimmina  'u maluocchiu",

Patrennuastru e Avemarria.


‘ A puttana chi t'ha adocchiau,

tuttu u core s’abbundau .

E cu' l'uocchi e cu' la menta

ti ligau  cu ‘nu   serpenta .


U serpanta si sciogghiu e

u maluacchiu  si ‘nda jiu ,

pe' 'sta vota si sarvata,

fhigghia bejha mia adorata.

Pe' 'sta vota si nda jiu

, a 'mbidiusa ' a castijiammi

Grazzi a l’Angili e a Sant’Anna

si sdocchiata figghia mia,

Fhore maluacchiu e arrasu sia !

-----

Il Malocchio traduzione

Mamma mia, mi sento male;

sono tutia [indolenzita:

sto tremando come un giunco:

"il malocchio [m'ha ferita!"


qualche femmina gelosa,

m'ha guardato con perfidia;

col veleno dei suoi occhi,

ha saziato la sua invidia.


mamma, presto, fai qualcosa

che son già paralizzata;

cerca il legno di limone

per poi far l'affumicata.


nella brace incandescente

metii grano, incenso e pece;

sette foglie d'ulivo marino

ed un becco di [pernice.


sulla pala pien di brace,

versi tutio il preparato.

poi, col fumo incalorato,

t'avvicini verso me.


e, la madre, a quel lamento

sdraia la figlia sul pavimento.

con la pala preparata,

incominicia l'affumicata.


e, con essa stretta in mano,

s'avvicina a scongiurare,

annebbiando tutto attorno

per scacciare [questo male.


con il braccio alzato in aria,

ripetendo: arrasusia!"

allo spirito maligno

comanda di andar via:


"torna da dove sei venuto,

dalla putiana o dal cornuto!

lascia in pace' a figlia mia!

sciogli subito' a [magia!


vai, ritorna e stai lontano;

ti comanda questa [mano;

"arrasusia, arrasusia,

pater nostro e ave [maria!"


or la figlia si lamenta,

per la puzza ed il calore;

che le manca pure il fiato

per pregare il suo signore.


ha l'affanno ed è sudata,

gronda come una fontana;

urla tutta stralunata:

"'stu cornutu, 'sta putiana!"


sbadigliando poi, la madre, dice:

"senti figlia [mia!"

è di femmina il malocchio;

nostro e ave maria;


la puttana che ha insidiato

ora ha il cuore frantumato.

e, il veleno del serpente,

le divorerà la mente.


sempre il cielo sia lodato

che il malocchio è ritornato

là da dove era venuto;

dal serpente [avvelenato.


pater nostro ave maria, fuori malocchi e "arrasusia!"

 

di Domenico Aracri (cortale )

dal volume  " E cuamu ti vinna a mmenta "

 

*************

 

 

 

A morte,  quandu arriva, nuju a sputte


A morte  , quandu arriva,  nuju a sputte

Puru chi nci penzamu, nenti cangia,

sta vita, camina com’a na scheggia,

avogghjia chi nci facimu a gringia

o si nnì ndà nchjana, cchjù ’i na vota, a rraggia,


Tuttu chi si sutterra e tuttu passa,

sta morti esti pe’ tutti nui a stessa,

se mori u Papa o u riestu  ’i  ’nu fissa

si squagghjunu i carni e rrestunu l’ossa.


Nchjanai ô cimiteru per ṭṛovari
a me’ mamma e me’ paṭṛi propri’ ajeri,
ropu ri hjuri mi misi a girïari,
nnicchjetti novi e vecchji pe’ viriri.


Moriu Pascali ma non seppi nenti

e stu nnucenti ch’era so’ parenti,

e Micu c’u sicarru ccà ravanti

mi ficiuru rricordari a facci ’i tanti:


Ô paṭṛi ’i Ciccu e ppuru ô so’ vicinu
ô frati ’i Melu e ppuru a Carmelinu,
a zia ’i Saru e a ma
ṣṭṛu Gaetanu

e a Sina beniritta ’i culu chjnu


Giuvanni chi cuntava barzelletti

ô scarparu chi mi mentiva i petti

a Vicenza comu nfurnava i pitti

e me’ za Rosa chi portava u latti.


Barzelletti, petti, pitti e latti,

minaru a frunti tutti ch’i nnicchjetti.

“Caru Rroccuzzu, ti ricu a cunti fatti:

a morti quandu rriva nuju a sputti”.


di Nicola Caporale da :  'A Catarra

************

 

 

Dignità Arrobbata

 

 

Dignità arrobbata

Ormai sempri cundannata

genti caduta m’povertà

culla dignità arrobbata

senza nessuna possibilità.


Nessunu aiutu chi nc’iarriva

nci tagghjaru   'u gas e luce

l’esatturi  chi sempri scriva

ormai sunnu nchjovati a na cruci.


Pensati quantu sunnu unchjati

nto vidiri sti mmigrati a spassu

in tuttu riveriti e spisijati

nta l’alberghi all’ingrassu.


Non significa discriminari

si si penza all’ingiustizia

l’Italiani armenu misi alla pari

di cu' s’accomuda cu furbizia.


di Rocco Nassi

Dignità rubata

 



Non potevo non toccare il momento sociale discriminate della povertà degli italiani. Io non sono affatto razzista, anzi, ma penso che i poveri italiani debbano essere almeno alla pari dei clandestini allogiati gratis.

Dignità Arrobbata di Rocco Nassi,

****

 

TORTELLINI


Li Tortellini mbrodu,

su pranzi de Malati,

si vua mu ti sumbieni:

Pana e Suppressati.


Dui Fhjiuri de Cucuzza fhritti a modu,

si nda fhuttanu de Carni Gugghiuta o fhatta mbrodu,

e nò parramu de Malangiani Chjini

attru ca Vermicelli o Bucatini

.

Na Sdanga mu ti mangi de Sozzizzu,

de certu è miegghiu de lu Tunnu de lu Pizzu,

mancu la Mortatella chi puru esta apprezzata,

appatta pè nu puocu nu fhilaru e Suppressata.


Ammienzu nu Paninu la Nutella,

dicianu ca è sapurita e tantu bella,

ma, si nci mienti na sparmata e Sangu e Puorcu,

t'accuorgi ca risuscita puru nu muortu.


Lenticchi stufhati o fhatti mbrodu,

nò valanu pè quantu è n'Uovu Sodu,

penzati ca a Natali lu Zampuni

è miegghiu de li Ossa de Gambuni?


Lu Pisci macinatu sparmatu a nu Biscottu,

è cuomu Salimuori cu Viscuottu,

de la Polenta pua nò nda parramu,

nui, lu ndianu, a li Gagghini nci lu namu.


A Milanu nui mangiamu la Focaccia,

provau la Pitta China e nesciu paccia.

La sira, Bocconcini e a letto a dienti stritti,

si mangiau li Vajianieddi, Patati e Pipi Fhritti.


Pe nui chi lavoramu,

lu pranzu è fhattu 'nfhretta,

ti capita mu mangi

Paninu cu Porchetta.

Cca nui nò si lavora

ma, gugghjia la Lanceggha

pecch'ì, si nò nc'è attru,

fhilatiegghi cu Poseggha.


E pua, si tuttu manca e nenta si trova,

ti fhai nta dui secondi na Nzalata e Pumadora.

Si pua ti accuorgi ca lu suonnu nò ti coggha,

vai e t'adduni duva sù li Capicogghia.


Ccà  a nui si trova tuttu,

ma tuttu mbugattatu

mentre gugghji la pasta,

pua hfara lu bucatu.


Nui, nò nd'havimu fhretta

e mancu lu Metanu,

si scuorciula li fhavi

e si cucina a manu.

 

Giambattista e Ernesto Gaudino

dal volume " Foglie d'Autunno "

Banner

Banner
Ora Esatta
Immagine casuale
jacurso-12.jpg
Chi è online
 5 visitatori online
Sondaggi
Quale sezione ritieni più Interessante